Paris

Cu ceva timp în urmă, am decis să-mi continui studiile în Franța. O decizie influențată în mare parte de pasiunea mea nemărginită pentru limba și cultura franceză.

În cei 5 ani petrecuți în Franța, am simțit că m-am îndrăgostit de un popor și-un stil de viață cu care rezonez până în măduva oaselor, iar cuvintele « Être parisien, ce n’est pas être né à Paris, c’est y renaître » mi se potriveau ca o mănușă. Am realizat atunci că decizia pe care o luasem cu ceva vreme în urmă m-a condus până în punctul în care acele meleaguri au devenit pentru mine „acasă”.

Fie că aveți posibilitatea să locuiți în capitala Franței sau doar să o vizitați, vă recomand din toată inima să ajungeți și acolo măcar pentru o vreme.

De ce mi-a oferit orașul luminilor momente de neuitat?

Pentru că, purtându-mi pașii curioși prin cartierele capitalei, am descoperit străduțe pitorești de care m-am îndrăgostit iremediabil.

Pentru că picnic-urile ultra-pariziene cu vin și brânză franțuzească frumos mirositoare delicioasă pe iarba verde din Champ de Mars m-au făcut mereu să simt că “la vie est tellement belle”.

Pentru că, indiferent de câte ori am trecut pe lângă turnul Eiffel, am tresărit de fiecare dată.

Pentru că piața de Crăciun de pe Champs-Élysées mi-a adus întotdeauna scântei în privire.

Pentru că uneori poți avea surpriza nemaipomenită de a asista la o demonstrație acustică a celor de la Kodaline pe străzile Parisului.

Pentru că, de fiecare dată când mă aflam în Montmartre, zâmbeam. Mă gândeam la Amélie Poulain.

Pentru că, atunci când mă simțeam pustiită, o plimbare de-a lungul malului Senei era totul pentru mine.

Pentru că doar aici am realizat cu adevărat că Brillat-Savarin avea dreptate. O cină fără vin e “ca o zi fără soare”.

Pentru că aici am descoperit cafeneaua care aduce oamenilor un strop de soare: Café des chats.

Pentru că, până și atunci când mă rătăceam, eram răsplătită cu peisaje fermecătoare, o nouă librărie, o cafenea, străzile mici și încurcate, parcurile și grădinile înflorite la sfârșit de aprilie, arhitectura și nenumărate muzee.

Pentru că era atât de ușor să găsesc lucruri minunate de văzut și făcut aici.

Pentru că, în toată agitația orașului, aveam suflu. Și liniște.

Și pentru că de fiecare dată când mă întorc aici, zâmbesc. Sunt acasă.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *